Noutati SRAIC

Societatea Romana de Alergologie si Imunologie Clinica

Alergia alimentara o problema actuala de sanatate publica

Alergia alimentară este o problemă de sănătate publică de actualitate și o afecțiune cu un impact socio-economic semnificativ. La nivel mondial, peste 220 de milioane de persoane suferă de o formă de alergie alimentară, însă numărul raportat reprezintă doar vârful iceberg-ului. În SUA, alergia alimentară își revendică anual aproximativ 30.000 de anafilaxii și cel puțin 200 de decese. Conform estimărilor EAACI, prevalența alergiei alimentare s-a dublat în ultimii zece ani, iar la nivel european, numărul celor care suferă de alergie alimentară depășește actual 17 milioane. Totodată, ultimul deceniu aduce o incidență de 7 ori mai mare a anafilaxiei alimentare la pacienții de vârstă pediatrică. De altfel, vârful prevalenței alergiei alimentare este atins la populația pediatrică, iar cel al incidenței, în primul an de viață (aproximativ 8% din copii prezintă reacții IgE mediate la alimente). În plus, tot mai mulți adulți se adresează medicului alergolog relatând că sunt alergici la diverse alimente.

Alergia alimentară reprezintă reacția de hipersensibilitate mediată imun, reproductibilă, ce survine ca urmare a expunerii la un anumit trofalergen. Reacțiile de hipersensibilitate la alimente pot surveni ca urmare a inhalării, contactului sau ingestiei alimentului incriminat. Fenotipul clinic al alergiei alimentare variază în limite largi, de la manifestări gastrointestinale (IgE mediate – sindromul alergic oral și nonIgE-mediate – proctocolita/enterocolita sau enteropatia induse de proteinele alimentare), cutanate (IgE mediate – urticarie, angioedem, flushing și nonIgE mediate – dermatita de contact, dermatita herpetiformă), respiratorii (IgE mediate – rinoconjunctivita acută și nonIgE-mediate – sindromul Heiner sau hemosideroza pulmonară indusă de alimente), până la manifestări sistemice (anafilaxie, anafilaxie dependentă de alimente și indusă de exercițiul fizic). În același timp, nu trebuie neglijat rolul alergenilor alimentari în exacerbările dermatitei atopice sau ale astmului bronșic.

Istoricul clinic este esențial pentru identificarea "triggerilor" simptomatologiei alergice. În Europa, cele mai alergenice alimente sunt reprezentate de: grâu, gluten, crustacee, pește, moluște, ouă, lapte de vacă, soia, alune, nuci, țelină, muștar, semințe de susan și sulfiți. În conformitate cu reglementările europene, orice aliment care conține peste 10 mg/L sau kg din alergenii anterior menționați trebuie etichetat corespunzător.

În general, reacțiile imediate IgE-mediate survin în primele două ore de la expunere, iar reacțiile nonIgE-mediate debutează după acest interval de timp. Investigarea hipersensibilității imediate IgE-mediate in vivo și in vitro conferă acuratețe diagnosticului de alergie alimentară. În anumite cazuri, diagnosticul de certitudine este susținut doar de testul de provocare orală.

Abordarea convențională a pacientului cu alergie alimentară constă în evitarea expunerii la alergenul relevant clinic și își propune drept obiective prevenția simptomatologiei acute/cronice, asigurarea unei nutriții optime la copil, prevenția deficienței în micronutrienți și pierderea ponderală excesivă la adult. Nivelul de evitare a alimentului trebuie individualizat.

Medicina contemporană aduce noi perspective în abordarea pacientului alergic și propune inducerea activă a toleranței imunologice pe cale orală. Această strategie terapeutică reduce riscul dezvoltării unei reacții adverse severe și elimină necesitatea restricțiilor nutriționale.