Anafilaxia este o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol. Mai jos găsești răspunsurile la întrebările pe care pacienții și familiile lor le pun cel mai des, verificate pe ghidurile europene și internaționale.
Anafilaxia este o reacție alergică severă și rapidă, care poate pune viața în pericol. De obicei începe la câteva minute după contactul cu declanșatorul și poate evolua repede. Mai rar, simptomele apar abia după câteva ore. Forma cea mai gravă, în care scade tensiunea arterială, se numește șoc anafilactic.
Alimentele (de exemplu arahidele, nucile, ouăle, laptele, peștele și fructele de mare), înțepăturile de albină sau de viespe și unele medicamente, de exemplu antibioticele, aspirina și alte antiinflamatoare. Mai rar, latexul sau efortul fizic. Uneori cauza nu poate fi identificată.
Da. Semnele de pe piele pot lipsi sau pot fi discrete în 10–20% dintre cazuri. Semnele severe sunt: respirație grea sau șuierătoare, tuse persistentă, voce răgușită, senzație de strângere în gât, amețeală, leșin. Atenție, durerea abdominală și vărsăturile pot fi și ele semne de anafilaxie.
Nu. Niciun alt medicament, nici antihistaminicele, nici corticosteroizii, nu înlocuiește adrenalina. Poți lua un antihistaminic după adrenalină, ca să calmeze mâncărimea sau urticaria, dar nu îți salvează viața și nu trebuie să amâne administrarea adrenalinei. Adrenalina pentru administrare intramusculară sau intranazală este singurul tratament de primă linie al anafilaxiei.
Imediat ce apar semnele de anafilaxie. Dacă ai îndoieli, folosește-o. Este mai degrabă o greșeală să nu o folosești decât să o folosești.
Dispozitivele cu adrenalină intramusculară sau intranazală sunt gândite să poată fi folosite de oameni fără pregătire medicală, inclusiv de tine. În timpul reacției însă, s-ar putea să nu mai fii în stare să ți-o administrezi singur, chiar dacă știi cum. De aceea, ghidul EAACI recomandă ca și cei care te îngrijesc să fie instruiți să folosească dispozitivele cu adrenalină intramusculară sau intranazală, iar familia, prietenii, colegii și profesorii să-ți cunoască planul de acțiune.
Pentru că, la o parte dintre pacienți, simptomele revin după câteva ore, fără un nou contact cu factorul declanșator. Este reacția bifazică. De aceea, ghidul EAACI recomandă ca, după anafilaxie, să rămâi sub supraveghere medicală cel puțin 4–6 ore, chiar dacă te simți mai bine după administrarea adrenalinei.
Întins, cu picioarele ridicate, dacă are senzație de leșin. Dacă respiră greu, poate fi așezat în poziție șezândă. Dacă vomită, trebuie așezat culcat pe o parte. Important este să nu stea în picioare și să nu meargă. Dacă pacienta este însărcinată, trebuie să stea întinsă pe partea stângă.
Pentru că unele reacții au nevoie de a doua doză. Dacă simptomele nu cedează sau se agravează după 5–10 minute de la prima, folosești al doilea dispozitiv. De aceea, ghidul EAACI recomandă să ai mereu la tine două dispozitive cu adrenalină intramusculară sau intranazală.
Îl înlocuiești înainte să expire. Un dispozitiv expirat este mai puțin eficient. Verifică periodic data de pe ambele dispozitive.
Da. Ține dispozitivele cu adrenalină intramusculară sau intranazală în bagajul de mână, nu în cel de cală. Anunță compania aeriană și, la destinație, personalul restaurantelor despre alergie. Ia cu tine și scrisoarea medicală de călătorie, pe care o prezinți la îmbarcare.
Mergi la consultație la medicul alergolog. Medicul caută factorii declanșatori, îți eliberează un plan de acțiune personalizat și îți prescrie dispozitivele cu adrenalină intramusculară sau intranazală. Tot el te învață să le folosești, cu un dispozitiv de antrenament.
Articolul are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Revizuit medical de SRAIC.
Surse: Ghidul EAACI pentru pacienți cu anafilaxie; Resuscitation Council UK, ghidul 2021, rezumat; BSACI, informații pentru pacienți; ASCIA, planul de prim ajutor în anafilaxie; ASCIA, fișa rapidă despre anafilaxie; Allergy & Anaphylaxis Australia; MHRA, recomandări pentru dispozitivele cu adrenalină.