aaaa îăîșț bbbb

Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică are plăcerea de a vă invita să vă înscrieți la WORKSHOP-UL DE ALERGII MOLECULARE!

Evenimentul se va desfășura fizic în perioada 20-21 octombrie 2023 la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

Ne-am propus să vă atragem atenția cu sesiuni științifice complexe, multidisciplinare, ce acoperă un spectru larg de tematici, având ocazia de a dezbate subiecte de actualitate alături de experți consacrați pe plan național și internațional, lectori de renume și specialiști recunoscuți.

Manifestarea științifică se adresează atât medicilor alergologi, cât și colegilor din specialitățile conexe interesați de lupta împotriva alergiilor alimentare.

Vă așteptam cu drag la Cluj-Napoca în numar cât mai mare !

Prof. Dr. Carmen Panaitescu
Președinte SRAIC

Este primul proiect-pilot din România dedicat monitorizării aeroalergenelor și alertării populației cu scopul de a preveni bolile alergice.

Rețeaua de senzori va monitoriza în timp real tipul și concentrația de aeroalergene (polenuri și fungi) din raza ei de acțiune, oferind informații utile pacienților alergici, medicilor și tuturor celor interesați.

Prevalența alergiei la polenul de ambrozia este în creștere la nivel mondial datorită modificărilor climatice și poluării atmosferice, care contribuie la creșterea producției și concentrației atmosferice de polen, prelungirea sezoanelor polinice precum și la creșterea alergenicității polenurilor. Sensibilizarea la polenul de ambrozia duce la manifestări de rinoconjuctivită și astm iar creșterea duratei sezoanelor polinice determină și creșterea duratei simptomelor și alterarea calității vieții pacienților alergici. În România, durata sezonului polinic de ambrozia poate varia în funcție de factorii de mediu, dar cea mai mare încărcare polinică este în lunile august/septembrie și se prelungește uneori și în luna octombrie. În Timișoara este în derulare primul proiect pilot de monitorizare în timp real și avertizare a populației asupra aeroalergenelor.

În general, simptomele rinitei alergice se dezvoltă la 1 din 5 copii până la vârsta de 2 – 3 ani, la aproximativ 40% până la vârsta de 6 ani, iar 30% dezvoltă simptome la adolescență. În zona de vest a României, datele statistice din ultimii 10 ani relevă o tendință îngrijorătoare de creștere a numărului de persoane cu afecțiuni alergice cauzate de sensibilizarea la polenul de ambrozia, care poate ajunge pâna la 60% dintre cei cu rinoconjunctivită alergică, pacienți care dezvoltă în timp și simptome de astm. Simptomele respiratorii cauzate de polenul de ambrozia pot fi atât de severe, încât mulți dintre pacienții alergici sunt nevoiți să părăsească orașul în perioada polinică de vârf (lunile august/septembrie).

Simptomele tipice în timpul expunerii la polen includ: strănut (frecvent în salve), obstrucție nazală, prurit nazal și rinoree apoasă anterioară sau posterioară. Inflamația alergică poate progresa și la nivel ocular, otic, al sinusurilor feței și la nivel faringian, cu apariția unor simptome adiționale în aceste zone. Cel mai frecvent se asociază simptomele oculare, manifestate prin prurit, înroșirea ochilor, lăcrimare (chemosis) și edem palpebral bilateral. În formele severe de rinită alergică apare și alterarea calității somnului, a capacității de concentrare și desfașurare a activităților zilnice, sportive sau școlare.

Unii pacienți dezvoltă și astm, manifestat prin episoade de tuse seacă, senzație de lipsă de aer sau de compresiune toracică, respirație dificilă și zgomotoasă (wheezing), simptome care se pot exacerba în crizele de astm.

Copiii cu rinită alergică pot dezvolta sinuzită recurentă, otită medie sau eczemă.

Pacienții alergici la ambrozie pot dezvolta reacții la consumul unor alimente nepreparate termic: pepene galben, pepene verde, banană, castravete, cartoful alb, zuchini, ceai de mușetel și păpădie. Cel mai frecvent simptom este reprezentat prin prurit la nivelul buzelor, limbii sau faringelui. Aceste simptome se datorează reacției încrucișate dintre alergenele din polenul de ambrozia și alimentele menționate.

Standardul pentru diagnosticul alergiei la polenul de ambrozia este combinația de (1) istoric pozitiv, (2) prezența anticorpilor IgE specifici și (3) demonstrarea faptului că simptomele sunt rezultatul unei inflamații IgE-mediate. Diagnosticul alergologic molecular aduce un plus de claritate prin evidențierea prezenței IgE specifici față de alergenul major din ambrozia (Ig E anti Amb a1).

Măsurile de profilaxie și tratament recomandate pentru reducerea impactului expunerii la polenul de ambrozia cuprind:

1. Măsuri de protecție recomandate în timpul expunerii la polenul de ambrozia

• Păstrați ferestrele mașinii și ale casei închise
• Evitați expunerea la polenuri în perioadele cu nivelul cel mai ridicat
• Limitați drumețiile și greblarea frunzelor
• Conduceți un automobil cu aer condiționat
• Utilizați aparatele de aer condiționat în casă
• Instalați filtre de aer portabile, cu particule de înaltă eficiență.

2. Terapie farmacologică

Terapia farmacologică recomandată de ghidurile internaționale cuprinde produse sigure, efeciente și ușor de administrat, care trebuie personalizată în funcție de simptomele fiecărui pacient de către medic. Durata terapiei trebuie să acopere toată durata sezonului polinic, cât mai precoce și, în cazul celor cu simptome de astm sa fie prelungită cu încă o lună după încetarea sezonului, deoarece inflamația alergică se menține.

3. Imunoterapia cu alergen (AIT)

Imunoterapia cu alergen (AIT) presupune administrarea repetată de alergen la intervale regulate de timp cu scopul de a modula răspunsul imunitar în vederea reducerii simptomelor, scăderii utilizării medicației, cât și pentru a preveni apariția de noi sensibilizări și a astmului. AIT este singura opțiune terapeutică prin care se modifică evoluția bolii alergice și are potențial curativ. Imunoterapia cu alergen se inițiază cu cel puțin 4 luni înaintea sezonului polinic de ambrozia și are o durată de 3-5 ani. Beneficiile clinice obținute pot persista ani de zile după finalizarea tratamentului.

În România sunt aprobate preparatele de imunoterapie sublinguală (SLIT), forma în care extractul de alergen este administrat pe cale sublinguală, disponibil sub formă de picături sau tablete cu dizolvare rapidă. În Europa este disponibilă o formă adițională de imunoterapie în care alergenul modificat este injectat subcutanat.

Referințe

1. Oswalt ML, Marshall GD. Ragweed as an example of worldwide allergen expansion. Allergy Asthma Clin Immunol. 2008 Sep 15;4(3):130-5. doi: 10.1186/1710-1492-4-3-130. Epub 2008 Sep 15. PMID: 20525135; PMCID: PMC2868868.
2. Chen, Kuan-Wei; Marusciac, L ; Tamas, P T; Valenta, R; Panaitescu (Bunu) C, (2018), Ragweed Pollen Allergy: Burden, Characteristics, and Management of an Imported Allergen Source in Europe, International archives of allergy and immunology, Vol.176(3-4), pp.163-180. doi: 10.1159/000487997.
3. Donald Y. M. Leung, et al, Pediatric Principles Allergy and Practice, second edition, Elsevier Inc, 2010
4. Panaitescu C, Haidar L, Buzan RM, Grijincu M, Spanu DE, Cojanu C, Laculiceanu A, Bumbacea R, Agache I. Precision medicine in the allergy clinic: the application of component resolved diagnosis. Expert Review of Clinical Immunology. 2022; DOI: 10.1080/1744666X.2022.2034501
5. Roberts G, Pfaar O, Akdis CA, Ansotegui IJ,et al. EAACI Guidelines on Allergen Immunotherapy: Allergic rhinoconjunctivitis. Allergy. 2018 Apr;73(4):765-798. doi: 10.1111/all.13317. Epub 2017 Oct 30. PMID: 28940458.
6. https://www.aaaai.org/tools-for-the-public/conditions-library/allergies/oral-allergy-syndrome-(oas)
7. https://www.worldallergy.org/UserFiles/file/waw16-slide-set.pdf

SRAIC s-a implicat activ în promovarea necesității de creștere a calității activității medicale dedicate pacienților alergici din România, inclusiv prin introducerea unor investigații de alergologie moleculară, care să permită un diagnostic de precizie. Începând cu data de 01 iulie 2023 a intrat în vigoare Ordinul nr. 1857/441/2023 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Acest ordin prevede, pentru prima dată în Româna, decontarea prin CNAS a investigațiilor de alergologie moleculară de tip singleplex și multiplex pentru diagnosticul/monitorizarea bolilor alergice, acestea fiind incluse în lista serviciilor medicale standardizate acordate în regim de spitalizare de zi.

I. Testele singleplex pot fi efectuate pentru următoarele afecțiuni:

• Boli alergice cu suspiciune de sensibilizare la alergene respiratorii și limitarea testării in vivo – diagnostic/monitorizare
  Investigațiile alergologice moleculare cuprind un set de 8 alergene moleculare respiratorii din următoarea listă: Der p 1, Der p 2, Der p 23 (acarieni din praf de casă); Alt a 1, Asp f 1, Asp f 2 (fungi); Fel d 1 (epitelii pisică); Can f 1, Can f 2, Can f 5 (epitelii câine); Bet v 1 (polen mesteacăn); Phl p 1, Phl p 5 (polen graminee); Art v 1 (polen Artemisia vulgaris); Amb a 1 (polen Ambrosia artemisiifolia var elatior).

• Boli alergice cu suspiciune de sensibilizare la alergene alimentare și limitarea testării in vivo – diagnostic/monitorizare
  Investigațiile alergologice moleculare cuprind un set de 8 alergene moleculare alimentare din următoarea listă: alfa-lactalbumina Bos d 4, beta-lactoglobulina Bos d 5, albumina serica Bos d 6, cazeina Bos d 8 (lapte de vacă); alfa-Gal (tiroglobulina bovină); ovomucoid Gal d 1, ovalbumina Gal d 2, conalbumina Gal d 3, lizozim Gal d 4 (ou găină); Gly m 5, Gly m 6 (soia); Ara h 1, Ara h 2, Ara h 3, Ara h 9 (arahide); Cor a 9, Cor a 14 (alune de pădure); Jug r 1 (nuci), Ana o 3 (caju), Tri a 14, omega-5 gliadina Tri a 19 (grâu); Pru p 3, Pru p 7 (piersică); Pen m 1/Pen a 1, Gad c 1 (crevete si pește cod).

• Boli alergice cu suspiciune de sensibilizare la alergene din veninuri de himenoptere și limitarea testării in vivo – diagnostic/monitorizare
  Investigațiile alergologice moleculare cuprind un set de 6 alergene moleculare din veninuri de himenoptere: Api m 1, Api m 3, Api m 4, Api m 10 (venin albină), Ves v 1, Ves v 5 (venin viespe).

• Boli alergice cu suspiciune de sensibilizare la medicamente și limitarea testării in vivo – diagnostic/monitorizare
  Investigațiile alergologice moleculare trebuie să cuprindă un set de 4 alergene moleculare medicamentoase: peniciloil G, peniciloil V, ampiciloil/ampicilina, amoxiciloil/amoxicilina (molecule și determinanti antigenici peniciline).

• Boli alergice cu suspiciune de sensibilizare la latex și limitarea testării in vivo – diagnostic/monitorizare
  Investigațiile alergologice moleculare trebuie să cuprindă un set de Hev b 5, Hev b 6 (latex natural).

II. Testul multiplex poate fi efectuat pentru boli alergice cu suspiciune de polisensibilizare și limitarea testării in vivo – diagnostic/monitorizare.
Acest test trebuie să cuprindă următoarele alergene moleculare: Der p/f 1, Der p/f 2, Der p 10, Der p 23 (acarieni din praf de casă); Alt a 1, Alt a 6, Asp f 1; Asp f 3, Asp f 6 (fungi); Fel d 1, Fel d 2, Fel d 4 (epitelii pisicä); Can f 1, Can f 2, Can f 3, Can f 4 (epitelii câine); Bet v 1, Bet v 2 (polen mesteacăn); Phl p 1, Phl p 2, Phl p 5, Phl p 6, Phl p 7, Phl p 12 (polen graminee); Art v 1 (polen Artemisia vulgaris); Amb a 1 (polen Ambrosia artemisiifolia); Bos d 4, Bos d 5, Bos d 6, Bos d 8 (lapte de vacă); Gal d 1, Gal d 2, Gal d 3, Gal d 5 (ou găină); Gly m 4, Gly m 5, Gly m 6 (soia); Ara h 1, Ara h 2, Ara h 3, Ara h 6, Ara h 8, Ara h 9 (arahide); Cor a 1, Cor a 8, Cor a 9, Cor a 14 (alune de pădure); Jug r 1, Jug r 3 (nuci); Ana 0 3 (caju); Ses i 1 (susan); Tri a 14, Tri a 19, Tri a aA_Tl (grâu); Pru p 3 (piersică); Mal d 1 (măr); Act d 1, Act d 5 (kiwi); Pen m 1, Pen m 2, Pen m 4, Gad c 1/Gad m 1 (fructe de mare și peste); Hev b 1, Hev b 3, Hev b 5, Hev b 6, Hev b 8 (latex natural).

Pentru mai multe informații puteți accesa ordinul folosind link-ul https://cnas.ro/wp-content/uploads/2023/05/Binder1-5.pdf . 

Săptămâna mondială a bolilor alergice

Organizația Mondială a Alergiei (WAO) este o alianță internațională formată din 108 organizații regionale și naționale care se ocupă de alergii, astm, astm și alte afecțiuni și de imunologie. Prin colaborarea cu societățile sale membre, WAO oferă o gamă largă de programe educaționale și de informare, simpozioane și conferințe pentru alergologii și imunologii din întreaga lume și desfășoară inițiative legate de practica clinică, furnizarea de servicii și formarea profesională pentru a înțelege și aborda provocările cu care se confruntă alergologii și imunologii din întreaga lume.

În acest an, WAO a ales ca subiect principal al Săptămânii Mondiale a Alergiei problema schimbărilor climatice și influența acestora asupra alergiilor. Schimbările climatice sunt globale, afectând pe toată lumea. Pentru pacienții noștri, cele mai importante consecințe devin creșterea poluării aerului și apariția sezoanelor de polen mai devreme și mai intense. Toate acestea pot înrăutăți alergiile.

Organizația Mondială a Alergiei (WAO), în sprijinul membrilor săi din societățile profesionale de alergologie/imunologie din întreaga lume, lansează Săptămâna Mondială a Alergiei, între 18 și 24 iunie. Persoane cu boli alergice cronice și astm au o susceptibilitate crescută la efectele schimbărilor climatice.

Creșterea temperaturilor, încălzirea oceanelor, creșterea nivelului mărilor și topirea accelerată a ghețarilor sunt câteva dintre efectele măsurabile ale încălzirii globale, la care se adaugă secetele intense, poluarea atmosferică crescută, lipsa apei potabile,  sezoane polenice mai timpurii și mai intense, incendii grave, inundații, furtuni catastrofale și declinul biodiversității.

Persoanele cu alergii și astm sunt sensibile la aceste efecte ale schimbărilor climatice și trebuie să se adapteze frecvent. îngrijirile lor de sănătate, precum și aspecte ale vieții lor de zi cu zi. Este esențial ca și practicienii din domeniul sănătății să se adapteze și ei și să găsească noi abordări pentru gestionarea alergiilor și a astmului ținând cont de schimbările climatice și mediilor.

Cele mai frecvente boli cronice la om sunt bolile alergice ale sistemului respirator. Astmul afectează peste 350 de milioane de persoane din întreaga lume, iar rinita alergică afectează între 10% și 50% din populație, în funcție de localizarea geografică.

Specialiștii, cum ar fi medicii specialiști în alergologie și imunologie clinică, își pot ajuta pacienții să identifice factorii declanșatori, să prevină agravarea simptomelor și să își mențină calitatea vieții pe fondul schimbărilor din mediul lor. Aceștia pot oferi sfaturi adecvate pacienților lor, fiind și factorii de decizie politică, cu privire la modul în care să se abordeze această preocupare în creștere.

Dincolo de clinică, atenuarea efectelor încălzirii globale va contribui la prevenirea apariției sau agravării unor noi alergii și simptome. Îmbunătățirea calității aerului va diminua suferința provocată de alergiile respiratorii. Protejarea și extinderea biodiversității ne poate ajuta să ne protejăm organismul. Învățarea și înțelegerea relației dintre natură și oameni poate îmbunătăți sănătatea pentru toți.

În acest sens, membrii SRAIC se alătură în acțiunile de maximă actualitate și importanță legate de conștientizarea asupra problemei schimbărilor climatice și influența acestora asupra alergiilor. Ne implicăm în capacitarea celor care pot, știu și doresc să contribuie la găsirea de soluții pentru managementul bolilor alergice cronice și a astmului, acestea afectează toate vârstele, dar mai ales copiii și pleacă de la gravele probleme de mediu, pe care trebuie să le rezolvăm împreună.

Ce putem face în calitate de medici?

• să-i ajutăm pe pacienții noștri să înțeleagă modul în care schimbările climatice le afectează sănătatea
• să identifice factorii declanșatori ai simptomelor
• să găsim cele mai bune tratamente și să prevenim agravarea simptomelor
• să îi ajutăm pe pacienți să își mențină calitatea vieții pe fondul schimbărilor de mediu