aaaa îăîșț bbbb

Astmul, boala care ucide peste 1000 de oameni pe zi! În România,
1 din 20 de copii suferă de astm.
Medicii cer tratament inhalator accesibil pentru toți

Poluarea aerului și schimbările climatice agravează astmul, transformându-l într-o amenințare majoră la adresa sănătății publice.

Comunicat de presă – Ziua Mondială a Astmului 2025, [București, 6 mai]

În fiecare an, în prima zi de marți a lunii mai, lumea marchează Ziua Mondială a Astmului, sub egida Inițiativei Globale pentru Astm (GINA). Tema principală din 2025 – „Faceți tratamentul inhalator accesibil pentru TOȚI!” – readuce în prim-plan o problemă critică: astmul afectează din ce în ce mai multe persoane, iar accesul la tratamentele esențiale rămâne o provocare, inclusiv în România!

„Astmul este una dintre cele mai frecvente boli inflamatorii cronice și o problemă majoră de sănătate publică. În România, prevalența este estimată la 4–6% în populația generală, iar 1 din 20 de copii de vârstă școlară suferă de astm”, avertizează Prof. Dr. Carmen Panaitescu, președinte al Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

Conform datelor publicate de Institutului Național de Sănătate Publică, în România, incidența astmului este în creștere, înregistrându-se, în fiecare an 1,5 cazuri noi de boală la 1000 de persoane. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 260 de milioane de oameni suferă de astm la nivel global, iar anual sunt înregistrate aproximativ 450.000 de decese, în majoritatea cazurilor prevenibile. Asta înseamnă peste 1.000 de decese pe zi, la nivel global! (sursa: Global Burden of Disease)

Datele recente arată că 96% din decesele cauzate de astm se înregistrează în țări cu venituri mici și medii, unde lipsa disponibilității sau costurile ridicate ale terapiei inhalatorii, în special cele care conține corticosteroizi, împiedică un control eficient al bolii. În mod alarmant, chiar și în țările cu venituri ridicate, costul tratamentelor esențiale rămâne o barieră majoră pentru mulți pacienți, ducând la episoade frecvente de exacerbări și spitalizări.

Un mediu tot mai toxic: poluarea și schimbările climatice alimentează criza astmului

Expunerea la poluanți atmosferici (PM2.5, oxizi de azot, ozon troposferic) și creșterea duratei sezonului de polen, cauzată de schimbările climatice, agravează simptomele și frecvența crizelor de astm. Orașele mari din România sunt printre cele mai afectate.

„Pacienții cu astm devin extrem de vulnerabili într-un mediu instabil și poluat. Reducerea expunerii și accesul facil la terapii de control devin măsuri esențiale pentru a preveni exacerbările grave și complicațiile respiratorii”, explică Prof. Dr. Carmen Panaitescu.

Consecința este inducerea și agravarea inflamației alergice în diverse organe – nas, bronhii – manifestată clinic prin exacerbarea rinitei, crize de astm mai frecvente și severe.

Astfel, pacienții cu astm devin tot mai vulnerabili în fața unui mediu instabil și nociv, ceea ce impune o adaptare a strategiilor de prevenție și tratament, precum și o abordare interdisciplinară care să integreze medicina, sănătatea publică și politicile de mediu. În lipsa unei terapii curative, reducerea expunerii la poluanți și adaptarea la noile condiții climatice devin componente esențiale în controlul pe termen lung al bolii.

Povara tăcută a astmului: costuri uriașe și vieți afectate

Astmul nu afectează doar sănătatea pacienților, ci și economia. În Europa, aproximativ 30 de milioane de persoane suferă de astm, iar costurile totale anuale pentru societate rezultate prin însunarea costurilor indirecte și directe legate de asistența medicală, în principal legate de tratamentul ambulatoriu, sunt estimate la aproximativ 34 de miliarde de euro, conform European Lung White Book.

Astmul alergic este unul dintre cele mai frecvente fenotipuri de astm, fiind estimat la peste 80% din populația pediatrică și peste 50% din populația adultă (conform datelor celei mai prestigioase societăți academice de alergologie EAACI), fiind cea mai frecventă formă de astm cu debut în copilărie, în asociere cu alte afecțiuni alergice, așa cum este rinita/rinoconjunctivita și dermatita alergică.

Cei mai frecvenți alergeni cauzatori ai astmului alergic în zona Europei Centrale, care include România, sunt: acarienii din praful de casă, polenul de ambrozie și de gramine și sporii de Alternaria (mucegai).

Principalele simptome de astm sunt: tusea seacă sau productivă, respirație dificilă, senzația de apăsare la nivelul pieptului și respirație șuierătoare (wheezing). Aceste simptome pot fi însoțite de scăderea toleranței la efort, exacerbări nocturne care trezesc pacientul din somn, precum și de diminuarea generală a calității vieții.

Tratamentul corect poate salva vieți – dar nu toți pacienții au acces

Corticosteroizii inhalatori, în tratamentul astmului, sunt cheia controlului bolii și a prevenirii crizelor severe. Cu toate acestea, costurile tratamentului și lipsa compensării unor terapii esențiale, cum ar fi imunoterapia cu alergen, creează bariere în calea pacienților. În plus, pentru astmul de tip alergic este disponibilă imunoterapia cu alergen (AIT), singura intervenție terapeutică capabilă să modifice cursul natural al bolii, prin inducerea unei toleranțe imunologice durabile față de alergenul cauzator.

AIT este un tratament țintit eficient pentru factorii declanșatori alergeni-specifici, abordând cauza principală a simptomelor de astm la pacienții sensibilizați.  Totodată, dovezile sugerează că AIT poate preveni dezvoltarea de noi sensibilizări alergice, reducând severitatea și progresia astmului. În România, nu toți pacienții beneficiază de terapii de ultimă generație, iar medicii trag un semnal de alarmă privind necesitatea extinderii accesului la tratamente inovatoare.

“Apariția terapiei biologice indicate astmului sever a reprezentat un progres semnificativ în managementul acestei forme de boală, care altădată era considerată invalidantă. Această terapie biologică se aplică de peste 20 de ani cu succes, iar noi, medicii din România, ne bucurăm să putem oferi pacienților noștri acces la aceste tratamente inovatoare, care au demonstrat o reducere semnificativă a frecvenței exacerbărilor, a necesarului de corticosteroizi sistemici, în paralel cu îmbunătățirea calității vieții. Anterior introducerii terapiilor biologice, la începutul secolului XXI, pacienții cu astm sever aveau perspective terapeutice limitate și adesea lipsite de speranță”, explică Prof. Dr. Carmen Panaitescu.

În România, autoritățile din domeniul medical au asigurat existența și compensarea principalelor tipuri de terapii pentru astm, de la formele ușoare până la cele severe, incluzând atât corticosteroizi inhalatori, ca atare sau în combinaţie cu bronhodilatatoare, cât și terapia biologică utilă formelor severe de astm. Disponibilitatea terapiilor personalizate, care includ terapiile biologice și imunoterapia cu alergen, ghidate de biomarkeri specifici, marchează tranziția de la un tratament simptomatic la unul de precizie, adaptat profilului imunologic al fiecărui pacient.

În prezent, datorită progreselor tratamentelor țintite, se conturează tot mai clar posibilitatea atingerii remisiunii bolii, chiar în rândul pacienților cu astm sever, ceea ce reprezintă o schimbare de paradigmă în managementul astmului sever.

**

Despre Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică

Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) este organizația profesională care promovează standardele științifice și clinice în alergologie, luptând pentru un acces mai bun la diagnostic și tratament pentru toți pacienții români.