Noutati

COMUNICARE DIRECTĂ CĂTRE PROFESIONIȘTII DIN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII

 Februarie 2024

Pseudoefedrină – Riscuri de apariție a sindromului de encefalopatie reversibilă posterioară (PRES – posterior reversible encephalopathy syndrome) și a sindromului de vasoconstricție cerebrală reversibilă (RCVS – reversible cerebral vasoconstriction syndrome)

Stimați profesioniști din domeniul sănătății,

Vă aducem la cunoștință informarea primită de la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) privind noile avertismente de siguranță pentru medicamentele care conțin pseudoefedrină, respectiv riscuri de sindrom de encefalopatie posterioară reversibilă (PRES – posterior reversible encephalopathy syndrome) și de sindrom de vasoconstricție cerebrală reversibilă (RCVS – reversible cerebral vasoconstriction syndrome).

Vă rugăm să consultați documentele anexate mai jos pentru mai multe detalii.
DHPC + anexe
Adresa aprobare DHPC_Pseudoefedrină_Feb_2024

Noul comitet director al SRAIC a fost validat și vom avea în față 2 ani în care vom continua să acționăm conform devizei “Specialitatea să conteze”.

Urticaria Day 2023 este un eveniment promovat de URTICARIA NETWORK E.V. (UNEV), rețeaua UCARE și de multe alte organizații internaționale dedicate îmbunătățirii vieții pacienților cu urticarie. Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică sprijină această acțiune, ca de fiecare dată.

Anul acesta, Ziua urticariei se desfășoară sub sloganul „Acces la îngrijiri de sănătate” și reprezintă o oportunitate de a crește gradul de conștientizare privind urticaria la nivel mondial, de a sprijini îmbunătățirea vieții pacienților, de a actualiza cunoștințele profesioniștilor și de a informa mass-media și publicul larg. Conceptul se bazează pe următoarele principii privind îngrijirea pacienților cu urticarie:

1. să fie universale și accesibile tuturor;
2. să fie imediate și adecvate;
3. să fie comprehensive, luând în calcul toate aspectele de sănătate, inclusiv sănătatea mentală și comorbiditățile asociate;
4. să fie accesibile financiar;
5. să fie incluzive, asigurând sprijinul grupurilor locale de pacienți.

Este important să discutăm despre urticaria cronică, deoarece afectează tot mai multe persoane, în special de sex feminin, având o prevalență la nivel mondial între 3% – 4% la adulți și de 2% la copii. Simptomele urticariei cronice sunt recurente, manifestate prin erupții cutanate intens pruriginoase asociate cu angioedem în 40% dintre cazuri, având un impact profund asupra calității vieții pacienților. Acestea au o durată de peste 6 săptămâni și persistă, în medie, între 2 și 5 ani, dar la unul din trei cazuri durata poate fi și mai mare.

Cauzele urticariei cronice spontane sunt tot bine descifrate, fiind legate de mecanisme de autoalergie sau autoimune. Simptomele de urticarie sunt agravate de o serie de factori specifici care cuprind: medicamente (de ex. antiinflamatoare nesteroidiene, terapia hormonală), infecții, reacții alergice, stres emoțional, alcool și unele obiceiuri alimentare (de ex., alimente condimentate). Principalele comorbidități ale urticariei cronice sunt bolile atopice (incluzând bolile alergice IgE-mediate și dermatita atopică), autoimune (artrită reumatoidă, lupus, tiroidită, vitiligo) și psihiatrice (depresie).

În România, prin implicarea societăților medicale de profil și buna colaborare cu autoritățile din domeniu, pacienții cu urticarie cronică spontană au acces gratuit la terapiile specifice de ultimă oră, inclusiv terapia biologică, ceea ce contribuie semnificativ la ameliorarea calității vieții acestora.

Prof. Dr. Carmen Panaitescu

Președinte SRAIC

Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică are plăcerea de a vă invita să vă înscrieți la WORKSHOP-UL DE ALERGII MOLECULARE!

Evenimentul se va desfășura fizic în perioada 20-21 octombrie 2023 la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

Ne-am propus să vă atragem atenția cu sesiuni științifice complexe, multidisciplinare, ce acoperă un spectru larg de tematici, având ocazia de a dezbate subiecte de actualitate alături de experți consacrați pe plan național și internațional, lectori de renume și specialiști recunoscuți.

Manifestarea științifică se adresează atât medicilor alergologi, cât și colegilor din specialitățile conexe interesați de lupta împotriva alergiilor alimentare.

Vă așteptam cu drag la Cluj-Napoca în numar cât mai mare !

Prof. Dr. Carmen Panaitescu
Președinte SRAIC

Este primul proiect-pilot din România dedicat monitorizării aeroalergenelor și alertării populației cu scopul de a preveni bolile alergice.

Rețeaua de senzori va monitoriza în timp real tipul și concentrația de aeroalergene (polenuri și fungi) din raza ei de acțiune, oferind informații utile pacienților alergici, medicilor și tuturor celor interesați.

Prevalența alergiei la polenul de ambrozia este în creștere la nivel mondial datorită modificărilor climatice și poluării atmosferice, care contribuie la creșterea producției și concentrației atmosferice de polen, prelungirea sezoanelor polinice precum și la creșterea alergenicității polenurilor. Sensibilizarea la polenul de ambrozia duce la manifestări de rinoconjuctivită și astm iar creșterea duratei sezoanelor polinice determină și creșterea duratei simptomelor și alterarea calității vieții pacienților alergici. În România, durata sezonului polinic de ambrozia poate varia în funcție de factorii de mediu, dar cea mai mare încărcare polinică este în lunile august/septembrie și se prelungește uneori și în luna octombrie. În Timișoara este în derulare primul proiect pilot de monitorizare în timp real și avertizare a populației asupra aeroalergenelor.

În general, simptomele rinitei alergice se dezvoltă la 1 din 5 copii până la vârsta de 2 – 3 ani, la aproximativ 40% până la vârsta de 6 ani, iar 30% dezvoltă simptome la adolescență. În zona de vest a României, datele statistice din ultimii 10 ani relevă o tendință îngrijorătoare de creștere a numărului de persoane cu afecțiuni alergice cauzate de sensibilizarea la polenul de ambrozia, care poate ajunge pâna la 60% dintre cei cu rinoconjunctivită alergică, pacienți care dezvoltă în timp și simptome de astm. Simptomele respiratorii cauzate de polenul de ambrozia pot fi atât de severe, încât mulți dintre pacienții alergici sunt nevoiți să părăsească orașul în perioada polinică de vârf (lunile august/septembrie).

Simptomele tipice în timpul expunerii la polen includ: strănut (frecvent în salve), obstrucție nazală, prurit nazal și rinoree apoasă anterioară sau posterioară. Inflamația alergică poate progresa și la nivel ocular, otic, al sinusurilor feței și la nivel faringian, cu apariția unor simptome adiționale în aceste zone. Cel mai frecvent se asociază simptomele oculare, manifestate prin prurit, înroșirea ochilor, lăcrimare (chemosis) și edem palpebral bilateral. În formele severe de rinită alergică apare și alterarea calității somnului, a capacității de concentrare și desfașurare a activităților zilnice, sportive sau școlare.

Unii pacienți dezvoltă și astm, manifestat prin episoade de tuse seacă, senzație de lipsă de aer sau de compresiune toracică, respirație dificilă și zgomotoasă (wheezing), simptome care se pot exacerba în crizele de astm.

Copiii cu rinită alergică pot dezvolta sinuzită recurentă, otită medie sau eczemă.

Pacienții alergici la ambrozie pot dezvolta reacții la consumul unor alimente nepreparate termic: pepene galben, pepene verde, banană, castravete, cartoful alb, zuchini, ceai de mușetel și păpădie. Cel mai frecvent simptom este reprezentat prin prurit la nivelul buzelor, limbii sau faringelui. Aceste simptome se datorează reacției încrucișate dintre alergenele din polenul de ambrozia și alimentele menționate.

Standardul pentru diagnosticul alergiei la polenul de ambrozia este combinația de (1) istoric pozitiv, (2) prezența anticorpilor IgE specifici și (3) demonstrarea faptului că simptomele sunt rezultatul unei inflamații IgE-mediate. Diagnosticul alergologic molecular aduce un plus de claritate prin evidențierea prezenței IgE specifici față de alergenul major din ambrozia (Ig E anti Amb a1).

Măsurile de profilaxie și tratament recomandate pentru reducerea impactului expunerii la polenul de ambrozia cuprind:

1. Măsuri de protecție recomandate în timpul expunerii la polenul de ambrozia

• Păstrați ferestrele mașinii și ale casei închise
• Evitați expunerea la polenuri în perioadele cu nivelul cel mai ridicat
• Limitați drumețiile și greblarea frunzelor
• Conduceți un automobil cu aer condiționat
• Utilizați aparatele de aer condiționat în casă
• Instalați filtre de aer portabile, cu particule de înaltă eficiență.

2. Terapie farmacologică

Terapia farmacologică recomandată de ghidurile internaționale cuprinde produse sigure, efeciente și ușor de administrat, care trebuie personalizată în funcție de simptomele fiecărui pacient de către medic. Durata terapiei trebuie să acopere toată durata sezonului polinic, cât mai precoce și, în cazul celor cu simptome de astm sa fie prelungită cu încă o lună după încetarea sezonului, deoarece inflamația alergică se menține.

3. Imunoterapia cu alergen (AIT)

Imunoterapia cu alergen (AIT) presupune administrarea repetată de alergen la intervale regulate de timp cu scopul de a modula răspunsul imunitar în vederea reducerii simptomelor, scăderii utilizării medicației, cât și pentru a preveni apariția de noi sensibilizări și a astmului. AIT este singura opțiune terapeutică prin care se modifică evoluția bolii alergice și are potențial curativ. Imunoterapia cu alergen se inițiază cu cel puțin 4 luni înaintea sezonului polinic de ambrozia și are o durată de 3-5 ani. Beneficiile clinice obținute pot persista ani de zile după finalizarea tratamentului.

În România sunt aprobate preparatele de imunoterapie sublinguală (SLIT), forma în care extractul de alergen este administrat pe cale sublinguală, disponibil sub formă de picături sau tablete cu dizolvare rapidă. În Europa este disponibilă o formă adițională de imunoterapie în care alergenul modificat este injectat subcutanat.

Referințe

1. Oswalt ML, Marshall GD. Ragweed as an example of worldwide allergen expansion. Allergy Asthma Clin Immunol. 2008 Sep 15;4(3):130-5. doi: 10.1186/1710-1492-4-3-130. Epub 2008 Sep 15. PMID: 20525135; PMCID: PMC2868868.
2. Chen, Kuan-Wei; Marusciac, L ; Tamas, P T; Valenta, R; Panaitescu (Bunu) C, (2018), Ragweed Pollen Allergy: Burden, Characteristics, and Management of an Imported Allergen Source in Europe, International archives of allergy and immunology, Vol.176(3-4), pp.163-180. doi: 10.1159/000487997.
3. Donald Y. M. Leung, et al, Pediatric Principles Allergy and Practice, second edition, Elsevier Inc, 2010
4. Panaitescu C, Haidar L, Buzan RM, Grijincu M, Spanu DE, Cojanu C, Laculiceanu A, Bumbacea R, Agache I. Precision medicine in the allergy clinic: the application of component resolved diagnosis. Expert Review of Clinical Immunology. 2022; DOI: 10.1080/1744666X.2022.2034501
5. Roberts G, Pfaar O, Akdis CA, Ansotegui IJ,et al. EAACI Guidelines on Allergen Immunotherapy: Allergic rhinoconjunctivitis. Allergy. 2018 Apr;73(4):765-798. doi: 10.1111/all.13317. Epub 2017 Oct 30. PMID: 28940458.
6. https://www.aaaai.org/tools-for-the-public/conditions-library/allergies/oral-allergy-syndrome-(oas)
7. https://www.worldallergy.org/UserFiles/file/waw16-slide-set.pdf